Fostul președinte Emil Costantinescu, alături de politicieni bulgari și străini, la funeraliile lui Jelio Jelev la Sofia

Primul președinte bulgar ales democratic (1990-1996), Jelio Jelev, decedat vineri la vârsta de 79 de ani, a fost opozantul cel mai emblematic al regimului dictatorului Todor Jivkov.

Cartea sa intitulată „Fascismul”, în care asimilează implicit comunismul fascismului, și apărută în 1981 înainte de a fi confiscată din librării, a fost distribuită clandestin în rândul intelectualilor bulgari.

„Alături de (cehul Vaclav) Havel, (polonezul Tadeusz) Mazowiecki și (rusul Andrei) Saharov, Jelio Jelev a fost una dintre imaginile miraculoase ale lui 1989”, anul căderii Zidului Berlinului, a comentat la televiziunea bulgară Adam Michnik, un celebru disident polonez.

„Jelio Jelev este un simbol al luptei pentru libertate și democrație” în Bulgaria, „al tranziției pașnice, al toleranței și înțelegerii naționale”, a declarat președintele Rosen Plevneliev, luând cuvântul duminică după o slujbă funerară la catedrala Aleksandr Nevski din Sofia.

Premierul Boiko Borisov a subliniat meritele lui Jelev pentru menținerea păcii etnice în Bulgaria, țară cu o considerabilă minoritate musulmană, și pentru buna vecinătate în Balcani.

Președinții Macedoniei, Albaniei, Bosniei Herțegovina și Kosovo, precum și vicepreședintele Comisiei Europene Kristalina Gheorghieva au asistat la ceremonie.

Bulgaria a fost prima țară care a recunoscut, încă din ianuarie 1992, tânărul stat Macedonia, la inițiativa președintelui Jelev.

Foștii președinți bulgari Petar Stoianov și Gheorghi Parvanov, precum și fostul președinte român Emil Constantinescu au fost, de asemenea, prezenți la slujba funerară susținută de patriarhul Neofit, liderul Bisericii Ortodoxe.

La încheierea mandatului său, Jelev a înființat o fundație consacrată cercetării politice în Balcani, care lucrează cu foști șefi de stat și de guvern din regiune.